sâmbătă, 11 decembrie 2010

In atingerea perfectiunii...


M’am uitat in oglinda
Si am vazut numai ce a fost…
De ce traiesc in ieri?
Privirea mea arde…

Priveste’ma…
Sunt aceeasi eu, cu suflet maltratat…
Am acelasi zambet ca si acum 10 ani…
Aceeasi privire putin prea inocenta…

Nu! Stai! Nu te holba…
Mi’e frica sa nu imi vezi defectele…
Nu! Te rog…
Nu ma atinge…
Daca imi vei simti imperfectiunile?

M’au invatat sa fiu mereu perfecta dragul meu…
Dar ce e perfectiunea?
Nu exista…au incercat sa ma pacaleasca…
Nu! Te rog…nu ma saruta…
Buzele mele ard…

Opreste’te…nu imi spune cuvinte dulci…
Ei le considera de prost gust…
Nu vreau sa fiu ca ei…
Mi’e frica…

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu